Vrei ceva interesant?

Uite!

Syberia 1 – Joc de Aventura

Intr-o era in care modul multiplayer si-a spus demult cuvantul se intreaba unii daca mai au vreun rost jocurile care nu iti ofera acea rejucabilitate pe care o cautam cu totii atunci cand indragim un anumit titlu. Mie, cuvantul rejucabilitate imi sugereaza o insiruire de experiente identice in esenta, dar diferite ca forma. Ce te faci insa cand stii ca te asteapta o singura experienta, cand stii ca joci un joc pe care cu siguranta nu il vei mai termina a doua oara pentru simplul fapt ca in acel caz ar trebui sa faci exact aceleasi lucruri. Oare o singura experienta poate detrona mai multe la un loc? Nu va ganditi la calitate si cantitate. Ar fi o modalitatea prea rudimentara de a imparti genurile astfel. Din punctul meu de vedere, acele jocuri care vor reusi sa ofere o experienta unica, cu care poti fi sigur ca nu te vei mai intalni niciodata vor fi intotdeauna binevenite pentru ca vor reusi sa transmita un mesaj pe care cu siguranta nu l-ai percepe daca ai juca alt joc de o suta de ori. Ultima oara cand un asemenea joc a rezistat eroic la mine pe hdd era pe vremea lui The Longest Journey. Mi-a placut atat de mult incat nu am crezut nici un moment ca vreun alt joc ii va putea lua vreodata locul. Si pana azi chiar asa a si fost sau cel putin asa cred.

Syberia este realizarea unei companii canadiene, Microids, care probabil observand penuria de jocuri adventure de buna calitate s-a decis sa ne uimeasca cu un tiltu care la prima vedere pare banal, Syberia. Siberia sau Syberia? Stim cu totii ce si unde este Syberia dar cu siguranta nu stiti ce este Syberia si nici eu nu am de gand sa va stric placerea de a afla. Asa cum ii sta bine unui adventure care se respecta punctul forte este reprezentat de povestea sa. Nu prea am intalnit in ultimul timp povesti originale, ci mai degraba acelasi cliseu deja desuet ca de exemplu lupta dintre bine si rau. Am fost placut surprins sa aflu ca jocul incepe cu o tanara avocata de la New York care soseste intr-un mic oras din Alpii francezi, pe numele sau Valadilene. Scopul acestei calatorii era unul foarte precis si anume semnarea unui contract intre o firma din Statele Unite si proprietara unei fabrici de jucarii. Din pacate, in ziua in care soseste in Valadilene, tanara avocata, Kate Walker, descopera doua lucruri la care sincer nu se astepta. Primul lucru ar fi ca Anna Voralberg, proprietara fabricii, a murit. Al doilea este ca fabrica nu este una de jucarii asa cum credea ea. Poate de jucarii la modul figurat, dar in nici un caz la propriu.

De foarte mult timp in acest orasel, infloritor odinioara dar aproape parasit azi, se fabricau automate (Automatons) sub diverse forme pe baza unui mecanism asemanator cu cel al ceasurilor. Nu mica ii este mirarea lui Kate cand vede ca aceste automate pot fi create cu forma umana si ii pot ajuta pe locuitori la diverse munci. Actiunea se petrece in zilele noastre, Kate fiind dotata chiar cu un telefon mobil pe care va trebui sa-l folosesti de cateva ori pe parcursul jocului. De fapt, singurul indiciu pentru momentul actiunii este acest telefon pentru ca altfel a-i putea jura ca te afli intr-un orasel francez al anilor 1920-1930. Cum Anna Voralberg a trecut in nefiinta, singurul care ar putea sti ceva in legatura cu finalizarea contractului este notarul, asa ca vrand, nevrand trebuie sa intri la acesta in casa. Notarul insa nu aduce cu sine vesti prea bune. Dintr-o scrisoare care ii fusese inmanata chiar de Anna Voralberg afli ca fratele crezut mort al acesteia traieste si ca el este de fapt mostenitorul de drept al fabricii. Problema era ca acest frate disparuse in urma cu vreo 50 de ani iar tatal Annei ii inscenase moartea pentru a nu se face de rusine in fata comunitatii care ii purta un imens respect pentru faptul ca prin crearea fabricii a adus nu numai o paine pe masa fiecarui cetatean al acelui oras, dar si din cauza ca numele Valadilene era cunoscut in toata Franta. Cum afacerea nu se putea incheia fara semnatura lui Hans Voralberg, Kate porneste in cautarea acestuia. Toata acesta aventura este dublata de problemele sentimentale ale lui Kate cu logodnicul sau si deasemenea de presiunile sefului sau care o suna de multe ori pentru a afla mersul operatiunii.

Syberia nu este genul de joc adventure in care ti se cere sa faci ceva pentru a primi, drept recompensa altceva sau mai bine spus lucrul acesta este atat de bine ascuns incat nu jeneaza. Pe de alta parte, nici nu se intampla asa cum este cazul multor jocuri adventure sa nu observi un anumit obiect sau o posibila directie de deplasare. Nu trebuie sa ai un foarte acut simt al observatiei pentru a-l juca insa trebuie sa ai un ascutit simt logic pentru ca placerea cu care culegi obiectele este foarte usor anihilata de complexitatea puzzle-urilor. In plus, tocmai in momentul cand crezi ca ai rezolvat ceva si ca ai terminat in locul respectiv tot ce se putea termina apare un alt element care iti da peste cap tot sirul povestii si iar trebuie sa te abati din drum pentru a rezolva problema nou aparuta. Sa nu credeti insa ca toate acesta sunt o simpla umplutura. Absolut tot ce se intampla are legatura ori cu aventura lui Kate ori cu Hans Voralberg, astfel ca aceasta cautare nu este doar o fuga dupa un batranel senil, ci o calatorie initiatica a lui Kate care la sfarsitul sau devine cu totul alta persoana. Descoperind incet-incet ce fel de persoana este Hans, un geniu al automatelor la suprafata, dar un copil in interior, Kate realizeaza ca nu munca este scopul sau in viata, ca mai exista si alte lucruri mult mai importante cum ar fi indeplinirea visului personal. Hans visa sa intalneasca mamutii din Syberia, Kate visa sa termine aceasta afacere cat mai repede pentru a se putea intoarce la New York la munca sa zilnica si la logodnicul sau, Dan. Unul dintre aceste doua vise este gresit, insa poate nici macar lucrul acesta nu conteaza. Intr-o lume in care pentru multi dintre noi viata inseamna dormit, mancat, birou plus o distractie din cand in cand, acest joc ne aduce aminte ca avem obligatia sa visam si chiar mai mult, ca avem dreptul sa ne urmam acest vis, ca fara acest element esential nu suntem decat niste automate limitate care functioneaza pe baza unui mecanism repetitiv si care nu stiu sa faca nimic altceva decat ceea ce au fost programate de la inceput sa faca.

Atentia pentru detalii a producatorilor a intrecut cu mult asteptarile mele. Toate obiectele sunt foarte bine incorporate in mediul inconjurator, iar dupa ce le-ai ridicat nu ai impresia ca locul ramas gol a adapostit vreodata ceva. Personajele sunt bine integrate in mediul prerenderizat, astfel incat nu ai niciodata senzatia ca ele ar pluti sau ca nu ar avea ce cauta acolo. Grafica prerenderizata s-ar putea sa-i sperie pe multi pentru ca iti lasa impresia de lume aproape morta sau nemiscata ceea ce ar fi nefiresc. In cazul Syberia lucrurile nu sta tocmai asa pentru ca de multe ori poti observa pasari zburand sau frunze duse de vant. Chiar mai mult, le poti auzi pentru ca efectele audio sunt de invidiat. Suieratul vantului, ciripitul pasarilor, susurul raului, pasii lui Kate care se aud altfel de fiecare data cand ea schimba suprafata pe care calca, deschiderea usilor, sunetul clantei cand ea incearca sa deschida o usa inchisa si pana urma orice actiune intreprinsa de Kate, toate acestea sunt reprezentate auditiv si uneori dublate de melodii mai lente sau mai animate in functie de mediul in care te afli. In plus toate dialogurile, fara nici o exceptie, beneficiaza de subtitrare astfel incat nu poti sa insinuezi vreodata ca nu ai inteles ceva. Jocul ruleaza perfect si pe un sistem mai slab in 32 de biti si cu anti-aliasing-ul activat. Da, beneficiaza chiar de AA si chiar va sfatuiesc sa-l activati pentru ca personajele vor arata mult mai bine.

Imi aduc aminte de lectia de romana din liceu cand proesorul ne-a spus ca scrisoarea din piesa de Caragiale este de fapt un personaj si chiar unul central in jurul caruia roiesc toti ceilalti. Poate imi aduc atat de bine aminte pentru ca tocmai pe mine m-a ridicat in picioare sa argumentez iar eu i-am raspuns ca nu sunt de acord cu el pentru ca un obiect neinsufletit nu poate avea vointa. Si cu toate ca aveam dreptate, omul face haina, nu haina pe om, iar orice obiect are atata vointa si importanta cat vrem noi sa-i dam nota din catalog m-a convins pentru o vreme ca gresisem. Mi-am adus aminte de scrisoarea lui Caragiale pentru ca in Syberia exista un deasemenea un astfel de „personaj”. Este o papusa preistorica reprezentand un mamut, descoperita de catre Hans intr-o pestera pe vremea cand avea 10 ani. Incercand sa o ia Hans cade si timp de cateva saptamani este adancit intr-o coma din care nimeni nu mai credea ca se mai trezeste iar atunci cand o face nu mai este acel Hans pe care il stiau toti. In timp isi revine si reincepe sa vorbeasca, dar ramane aparent retardat si deasemenea obsedat de mamuti. De altfel Kate nici nu poate pleca in cautarea lui pana cand nu gaseste papusa. Ce este insa papusa, ce este Syberia si de ce este Hans obsedat de mamuti va las sa descoperiti singuri.

La final jocul lasa oarecum impresia unei continuari ceea ce chiar le doresc celor de la Microids pentru ca au facut o treaba excelenta si poate cine stie ne-au dat adventure-ul anului. Nu gresesc cand spun ca Syberia pe langa faptul ca este un joc extraordinar din toate punctele de vedere este si o lectie de viata, o experienta unica imposibil de neuitat care te indeamna sa meditezi asupra sensului vietii si sa visezi exact ceea ce iti doresti fara sa uiti ca poate, odata, viata iti va da sansa sa-ti indeplinesti dorinta. Iar atunci cand ti-o da nu trebuie decat sa realizezi ca te afli intr-un adventure complex in care in primul rand conteaza simtul de observatie. Restul e doar bun simt.

Puteti descarca jocul de AICI.

02/12/2009 - Posted by | Jocuri |

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: